De-a lungul timpului am spus multe lucruri pe care mi-as fi dorit sa nu le fi rostit. Uneori din suparare, alteori din nervi, cateodata din frustrare, am lasat emotiile sa vorbeasca pentru mine. Am zis oamenilor la care tineam, sa ma lase in pace, desi ii vroiam acolo. Am zis ca ma sufoca, desi era doar un sentiment de o secunda. Am zis ca sunt dezamagita, uitand toate lucrurile frumoase pe care le facusera pentru mine. Si cate si mai cate, mai bine nici sa nu imi aduc aminte.
De cele mai multe ori m-au inteles, m-au iertat si nu mi-au reprosat mai tarziu. Dar au fost si dati cand i-am ranit, iar tranzitia spre iertare nu a fost usoara.
Toate aceste momente m-au invatat sa am mai multa grija la ceea ce spun. Dar recunosc, mi se mai intampla din cand in cand sa vorbesc cand ar trebui sa tac, sa spun cuvinte cand ar trebui sa analizez situatii.
Dar daca adultii pot intelege aceste situatii (pentru ca cine pana la urma nu a patit-o), cu cei mici nu este atat de simplu. Cuvintele lasa urme adanci si cicatrici care se pot purta chiar si toata viata.
Asa ca am facut o lista cu ce nu as spune niciodata copiilor:
1. Fii un exemplu pentru fratele tau/surioara ta.
Copiii pot avea tot felul de reactii pe care noi le consideram nepotrivite, ca trantitul jucariilor, alergat prin casa, tipat fara motiv sau cine stie ce alte nazdravanii. De multe ori, acestea sunt reactii pentru a atrage atentia dintr-o gelozie fata de fratele sau surioara mai mica. Sau sunt doar nazdravanii specifice varstei.
Asa ca sa ii lasam sa ii traiasca copilaria, fara povara unei responsabilitati fara de fratii sai.
Solutie: Puteti incerca in schimb sa incurajati comportamentele pozitive, laudandu-i atunci cand acestea se intampla.
2. E ok. N-ai patit nimic
Atunci cand copiii se lovesc si incep sa planga, avem tendinta sa incercam sa minimalizam situatia ca sa oprim un torent de lacrimi. Dar ei plang ca nu sunt in regula, iar noi trebuie sa intelegem acest lucru si sa ii ajutam sa isi inteleaga sentimentele.
Solutie: Imbratisati-i, recunoasteti ca a fost infricosator si intrebati-i daca un pupic mic nu ajuta cumva.
3. Nu plange, esti mare.
De fiecare data cand aud adulti spunand asta copiilor, ma gandesc cum ar fi ca atunci cand ma apuca plansul (iar uneori se intampla din motive stupide) cei dragi mie mi-ar spune “Nu plange, esti mare”. Pai sa nu te superi? Asa ca de ce am spune copiilor asta, in loc sa ii incurajam sa isi manifeste sentimentele.
Solutie: Stiu ca esti trist si e in regula sa plangi. Hai, vrei sa iti dau o imbratisare.
4. Mi-e rusine cu tine
Ce cuvinte urate si dure pentru un omulet de cativa anisori. Indiferent de ceea ce face, copilul trebuie sa stie ca voi sunteti mandri de el, iar o greseala nu sterge acest lucru.
Solutie: Cand face ceva de care nu sunteti multumita, incercati mai bine sa ii spuneti: “Nu imi place cum te-ai purtat azi, dar eu tot te iubesc.”
5. Esti lenes/mincinos/obraznic/rautacios.
Etichetele nu trebuie folosite niciodata. Nici sa le spunem lor direct, nici sa vorbim despre ei folosind etichete, atunci cand nu sunt de fata. Altfel, ei cresc cu ideea ca aceste defecte fac parte din natura lor, si nu au cum sa se schimbe, nici daca ar vrea.
Solutie: “I-ai ranit sentimentele surioarei tale atunci cand i-ai luat jucaria si nu ai vrut sa te joci cu ea. Cum am putea oare sa o impacam?”
6. Grabeste-te!
Da, nu e usor sa ne pastram calmul cand cel mic se joaca cu mancarea si iar o sa intarziem la serviciu, cand insista sa isi lege sireturile iar noi ne grabim, sau nu isi ia haine pe el, desi l-am rugat de cateva ori. Dar daca ii spunem sa se grabeasca, nu facem decat sa ii provocam stres, iar asta se traduce intr-o si mai mare intarziere.
Solutie: In loc de „grabeste-te”, incercati pluralul: „Hai sa ne grabim”, iar daca tot nu functioneaza, explicati-i ca este timpul sa plecati si intrebati-l de cat timp mai are nevoie, un minut sau doua?
7. „Pentru ca asa am spus eu”.
Cred ca cea mai repetata propozitie din istoria parintilor din toata lumea. Poate nu avem rabdare de fiecare data sa explicam motivele, sau poate ne e teama ca nu o sa inteleaga explicatiile noastre, dar cu aceasta fraza nu reusim decat sa luam orice urma de control din mainile lor, si sa ii facem sa se simta neajutorati, pentru ca nu inteleg de ce se intampla ceea ce se intampla.
Solutie: Cea mai buna explicatie este adevarul. “Nu mai stam in parc, pentru ca ne asteapta tata cu mancarea si se raceste”. „Nu mergem azi in vizita la prieteni, pentru ca trebuie sa facem cumparaturi, dar mergem maine.” „Iti pui caciulita pe cap pentru ca e prea frig fara ea, uite si eu am.”
Voi ce lucruri nu ati spune niciodata copiilor?
P.S. Azi avem ghetute la reducere. Click pe poze pentru detalii