Desi cele ce vor fi relatate mai jos s-au intamplat cu mai bine de un an in urma, nu am avut gasit pana acum momentul de a pune pe hartie faptele. Asta si pentru ca inca cand imi aduc aminte, sentimentele si furia incercate atunci revin mai vii ca niciodata.
Ei bine, totul a inceput exact in ziua in care Clara a implinit o luna, zi in care am decis sa efectuam ecografia de sold ce ne fusese recomandata din maternitate. Ne-am dus cu calm la clinica particulara (Regina Maria, in speta) la care Clara era abonata, am intrat la ecografie (Dr. Marcu) si 10 minute mai tarziu a venit vestea ca cea mica nu este in regula si trebuie consultat de urgenta un ortoped. 25 de minute mai tarziu, am consultat si ortopedul (Dr. Georgescu) care ne-a comunicat ca Clara are displazie luxanta de sold, gradul IV si trebuie de urgenta pusa in ghips de la brau in jos.
Trecand peste uimirea de moment si senzatia clara ca un tren de mare viteza tocmai ne lovise in plin, am incercat sa conturam un dialog cu doctorita in cauza. Am intrebat-o in primul rand daca mai sunt si alte alternative la ghips, dar ni s-a raspuns foarte sec ca nu si ca ne asteapta a doua zi la Spitalul de Copii Marie Curie pentru a o pune in ghips. Ca sa nu mai spunem ca daca Clara nu ar fi cooperat la intregul proces, ar fi urmat si o anestezie. Dupa care, am fost un pic poftiti afara, pentru ca in definitiv ni se facuse favoarea de a intra fara programare si cam abuzam de ea.
In acel moment a inceput cosmarul. In momentul in care mi s-a comunicat diagnosticul am intrat intr-o faza de negare totala si, poate, spre uimirea celor din jur, am cerut o a doua opinie, cu speranta ca vom scapa macar de ghips.
A doua zi dimineata ne-am programat la o alta clinica privata din Bucuresti, la cel mai bun medic din domeniu, care a confirmat diagnosticul, insa gradul acordat displaziei nu coincidea cu varsta Clarei.
Am sunat in graba in dreapta si stanga, incercand sa ne programam la Dr. Jianu sau Dr. Thierry. Marele nostru noroc a fost ca Dr. Thierry ne-a primit intr-o ora, in conditiile in care urma sa plece in concediu si nici macar nu era la cabinet in acel moment. La controlul clinic, Clara parea perfect sanatoasa, nereusind sa ii luxeze soldul (procedura nedureroasa pentru cea mica). S-a uitat apoi pe ecografii, insa, surpriza, nici una dintre acestea nu era bine efectuata.
Ca sa nu mai lungesc mult lucrurile, in ziua respectiva am mai facut inca 2 ecografii (3 in total, la un copil de numai o luna). La finalul unei zile (undeva pe la ora 9 seara) in care am fost intre agonie si extaz, s-a stabilit ca Clara este perfect sanatoasa, ca nu are nevoie nici de ghips, ham sau alte dispozitive si ca este vorba despre un caz clar de malpraxis. Dupa ceva timp, am fost si la Dr. Jianu care ne-a confirmat si dansul ca este vorba tot de malpraxis, sau, conform spuselor dansului, “un prost arunca o piatra in apa si trei destepti se chinuie sa o scoata”.
Am relatat cele de mai sus in primul rand cu scopul de a impartasi cu voi cele intamplate si in al doilea rand cu scopul de va sfatui sa va urmati intotdeauna instinctele. Sunteti parinti si instinctele voastra se pot dovedi cruciale in anumite momente. Nu spun sa nu ascultati de medici, insa sa nu va fie teama sa cereti si o alta opinie in cazul in care simtiti ca acest lucru este necesar. De asemenea, sa nu va fie frica sa ii intrebati pe medici de ce anume prescriu un anume tratament si de ce in dozajul respectiv. In cazul in care refuza un dialog, poate este cazul sa schimbati medicul. Inainte de a lua o decizie, informati-va cat mai mult si cereti pareri avizate.
Acest instinct parintesc trebuie sa functioneze si in alegerea unei perechi de incaltaminte pentru cei mici. In cazul in care pediatrul va recomanda ” cu caldura” talonet si sustinere de glezna cereti si parearea unui ortoped si, mai ales, informati-va cat mai mult si cat mai temeinic.
Cu drag,
Macrina
Buna,
in aceeasi zi cu voi(ne-am intalnit cu Sergiu la intrare) noi eram cred ca la cel de-al treilea / patrulea consult pentru acest diagnostic stupid as spune – displazie de sold.
Am facut aceleasi ecografii, ba mai mult chiar si doua radiografii – tot Regina Maria (Dr.ul PHD Sebastian Ionescu), care ne-a pus diagnosticul, ne-a sugerat clasic sa purtam cei doi papmersi, timp de aproximativ 5 luni, ca apoi la varsta de 8 luni sa ne spuna ca pana la urma copilul nu a evoluat asteptaruilor dlui si ca este indicat imediat hamul Pavlik.
A urmat alergatura – Dr. Jianu / Dr. Thierry – amandoi extraordinar de rabdatori in a explica toate indiciile acestui diagnostic pus eronat.
Imi pare rau ca ati trecut prin aceeasi situatie, dar macar la voi a durat doar o zi, la noi a fost o chestie de 5 luni, consultatiile lunare aferente, ecografii, radiografii, plus alergatura dupa ceilalti medici.
Mult succes cu proiectul curent si asteptam pantofiorii! 🙂
Catalina,
Este trist cum unii isi fac meseria “in doru lelii”. Mai am o vorba: daca eu gresesc pot sa pierd eu sau compania o suma de bani, dar nu risc sanatatea nimanui; motiv pentru care nu m-am facut doctor. In momentul in care decizi sa fii doctor trebuie sa iti asumi niste responsabilitati, trebuie sa dai dovada de seriozitate si trebuie sa iti faci meseria impecabil.
Multa sanatate,
Acelasi lucru l-am patit si noi la Medlife.am avut noroc ca am dat de dr Ulici de la spit grigore alexandrescu si ne-a luminat.
Ma bucur pentru faptul ca impartasiti povestile voastre triste sau de disperare intamplate in cadrul acestor clinici…eu am o fetita de 2 ani pe care am nascuto la euroclinic…totul a foat perfect datorita dr. ginecolog dar ediatra mi a zis la controlul de o saptamana ca are copilul probleme cu inima si ca de ce nu mi a pus neonatoloaga diagosticul pe fisa…am intrat in panica rau de tot dar am avut noroc ca dr cu care am nascut mi a recomandat un pediatru de la IOMC care m a linistit ….copilu nu avea nimic era doar o excroaca care vroia sa ma duc la clinica ei sa mi faca ea analiza mai amanuntite inclusiv vorbea de ecografie la inima…..test care nu se face copiilor asa de mici….aveti grija cu astfel de personaje si daca nu sunteti convinse mai cereti o a doua opinie…e cel mai bine
Comments are closed.