Ieri in metroul bucurestean, la ora de varf …
Urca in metrou o doamna insarcinata, inconjurata (evident) de aceleasi priviri ce ocolesc cu succes burtica pronuntata. De pe scaun se ridica un domn tanar, care nu numai ca o invita sa stea jos, dar o si escorteaza pana la destinatie, cu multa grija ca in caz de vreo frana sa nu se intample nimic rau. O ajuta inclusiv sa se aseze, desi doamna ii face semn, amuzata, ca se descurca. Cu siguranta, daca ar fi trebuit sa o duca in brate pana la scaun, ar fi facut-o.
Scena a durat maximum 2-3 minute, dar au fost momente in care am vazut atata grija si empatie cum rar mi-a fost dat sa vad. Asadar un mare bravo domnului in cauza si sper sa vad cat mai multe momente de acest fel.
Recunosc ca eu nu am avut parte de gesturi de genul acesta cand am fost insarcinata; de fiecare data a trebuit sa imi cer drepturile cu insistenta.
Care sunt experientele voastre pe aceasta tema? Mi-ar face mare placere sa le impartasiti.
Cu drag,
Macrina
hello! Trebuie sa recunosc ca in perioada sarcinii am intalnit chiar multe persoane dragute care mi-au oferit locul. Din pacate asta se intampla in partea a doua a sarcinii, cand se vedea burtica in toata splendoarea ei. Totusi, in prima parte mi-a fost foarte rau si nimeni nu imi oferea un loc, iar din prea mult bun-simt nu indrazneam sa cer locul cuiva…. din prea mult bun-simt era sa lesin o data in metrou 🙁 Oricum, trebuie sa recunosc ca femeile (mai ales cele trecute de 40-50 de ani) sunt mai saritoare decat barbatii
Foarte dragut din partea d-lui din poveste. Si eu pateam asa cand eram insarcinata. La inceput ma simteam jenata, dar am invatat sa multumesc si mi-am dat seama ca cel care imi oferea locul se simtea foarte satisfacut ca a facut gestul respectiv.
Eu am vazut o doamna cu un bebe de cateva luni in brate (tot in metrou la ora de varf)si absolut nimeni nu s-a ridicat sa ii faca loc pe scaun.Trist…
Comments are closed.