Nu stiu voi, dar eu cred ca pusul copilului la colt, ca sa nu mai zic trasul de urechi, ar trebui eradicate prin lege. Poate sunt un pic extremista dar altfel nu stiu cum am putea sa scapam de ideea ca pedepsele (mai ales cele corporale) sunt bune, sau benefice, sau nu dauneaza, sau oricum vor unii parinti sa spuna numai sa nu priveasca adevarul in fata: sunt umilitoare, nu rezolva problema de fond, copilului ajunge sa ii fie frica de parinti.
Pentru ca ultimul lucru pe care mi-l doresc ca atunci cand uit sa iau paine, desi iubitul meu ma suna de 2 ori si imi da si mesaj, cand ajung acasa sa ma loveasca asa usor. Nu cat sa ma doara, cat sa ma atentioneze sa nu mai uit data viitoare. Iar daca asta mi se pare de neimaginat intre adulti, de ce ar fi altfel pentru copii?
Si mai ales cand exista atatea metode calde si empatice pentru a-i convingem pe copii sa faca ce vrem noi. Pentru ca in ciuda miturilor cum ca cei mici ar fi smecheri care vor sa ne manipuleze (!? de parca ar fi niste mici monstri) de fapt ei vor doar atentie si sa se simta importanti. Stiind aceste lucruri, am pregatit cateva situatii cu care ne confruntam frecvent si pe care le putem rezolva calm, pentru ca (din pacate) noi suntem manipulatorii.
- Nu vreau sa ma culc
Oh, vesnica problema cand copilul pur si simplu nu vrea sa mearga in pat. Ne invartim, ne sucim, iar el foloseste toate armele din dotare ca sa ma prelungeasca momentul. Ba ca ii e foame, ba ca ii e sete, ba ca ursuletul nu are tricoul pe el. Dar daca stim ca cei mici vor controlul, ce ar fi sa i-l oferim. Astfel, nici sa nu ii spunem ca e timpul de somn, in schimb sa il intrebam: Vrei pijamaua albastra sau cea rosie in seara asta? Mergi cu mine sau cu tati sa ne spalam pe dinti? Cine vrei sa te insoteasca in pat, ursuletul sau veverita? Ce poveste vrei sa citim in seara asta? Si inainte sa isi dea seama, Mos Ene vine in vizita.
- Evitarea tantrumurilor
Multe scene de suparare vin cand copiii aud cuvantul NU. Asa ca incercati sa il folositi cat mai rar. Pot sa mananc inghetata? Da, dupa ce termini mancarea. Pot sa
- Despartiri usoare
E greu sa lasam copilul la gradinita si sa il vedem cum plange dupa noi. Ca sa facem aceasta experienta cat mai putin traumatizanta cu putinta, putem sa vorbim cu educatoarea sa ne lase sa stam putin in timpul orelor. Asa ca atunci cand lasam copilul la gradinita,, nu doar sa ii spunem ca stam cu el, dar sa ii cerem parerea: Ma gandesc sa stau cu tine azi o vreme la gradinita. Ce parere ai? Iar apoi, la fel cand e vremea plecarii. Cred ca e timpul sa ma duc si eu la serviciu, ce zici de asta? Cu amendamentul ca e bine ca daca cel mic zice NU, sa mai ramaneti o vreme pana cand e perfect confortabil in noul loc.